![]() XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
LUCRARI DIPLOMA
|
CONTACT
|
LINK-uri
|
|
1. Studiul materialelor feroelectrice prin metoda CDST
2. FENOMENE DE
REZONANŢĂ ÎN FIZICA ATOMULUI REZONANŢA ELECTRONICĂ DE SPIN
3 Studiu a răspunsului unui detector cu scintilaţii
iradiat cu un fascicol de fotoni gama
4. Procese elementare
în plasme de temperatură joasă
5. STRĂPUNGEREA ELECTRICĂ A GAZELOR
6. Studiul
materialelor feroelectrice prin metoda
curentului de depolarizare stimulat termic
7. METODE DE DETERMINARE A GROSIMII STRATURILOR
SUBŢIRI
10. Studiu asupra proprietatilor fizice
ale substantelor feroelectrice
12. RADIAŢII X.
STUDIUL STRUCTURII LICHIDELOR CU RADIAŢII X
13. Consideraţii
generale cu privire la descărcarea luminiscentă
2. FENOMENE DE REZONANŢĂ
ÎN FIZICA ATOMULUI REZONANŢA ELECTRONICĂ DE SPIN
Capitolul I Atomii în câmpuri magnetice externe
I.1. Efectul Zeeman
I.1.1.b Descrierea efectului Zeeman normal
cu ajutorul modelului vectorial al atomului.
I.1.2.a Descrierea efectului Zeeman
complex, prin intermediul modelului vectorial
I.1.2.b Caracterizarea efectului Zeeman
anomal
Capitolul II Rezonanţa
electronică de spin (RES)
II.1 Istoric
II.2 Rezonanţa magnetică elementară
II.2.a Ecuaţia de mişcare a unui moment
magnetic elementar în câmp magnetic
II.2.b Fenomenul de rezonanţă
II.3 RES în substanţe praramagnetice
II.3.a Susceptibilităţi dinamice
II.3.b Fenomene de relaxare
II.3.c Lărgimea liniei RES
II.3.d Fenomenul de saturaţie
II.3.e Interacţiunea hiperfină
II.3.f Interacţiunea fină
II.3.g Reguli de selecţie în RES
II.3.h RES. Aplicaţii
III.1 Principii generale
III.2 Câmpul magnetic de microunde
III.3 Câmpul magnetic static
III.4 Observarea fenomenului de rezonanţă
Capitolul IV Tipurile de interacţiuni care apar în cadrul fenomenului RES
IV.1 Influenţa câmpului cristalin
IV.2 Structura hiperfină
IV.2.a Teoria interacţiunii hiperfine
IV.2.b Determinarea numărului
cuantic de spin şi al momentului de spin nuclear
IV.3 Hamiltonianul ionului paramagnetic introdus într-o reţea cristalină
Capitolul V Rezonanţa electronică de spin în semiconductori
V.1 Consideraţii generale. Semiconductori
V.2 Conductibilitatea intrinsecă şi extrinsecă
V.3 Studiul semiconductorilor prin RES
V.4 RES în semiconductori organici
3 Studiu a răspunsului unui detector cu
scintilaţii iradiat cu un fascicol de fotoni gama
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………… |
1 |
Capitolul.I.Detectorul cu scintilaţii…………………………………………..... |
3 |
I.1.Introducere…………………………………………………………… |
3 |
I.2.Construcţie şi funcţionare…………………………………………….. |
3 |
I.2.1.Scintilatorul ...................................................................................................... |
4 |
I.2.2.Fotomultiplicatorul........................................................................................... |
5 |
I.3.Principiul de conversie:
radiaţie nucleară- semnal electric................... |
5 |
I.4.Procese ce au loc în
scintilator......................................................................... |
7 |
I.4.1.Efectul fotoelectric............................................................................................ |
8 |
I.4.2.Efectul Compton……………………………………………………………… |
10 |
I.4.3.Generarea de perechi: electron- positron…………………………………. |
13 |
I.4.4.Împrăştierea Rayleigh……………………………………………………….. |
15 |
I.4.5.Efectul de polarizare………………………………………………………… |
17 |
I.5.Spectrometria g cu detectori cu scintilaţie……………………………. |
18 |
I.5.1.Spectrul de amplitudine……………………………………………………… |
18 |
I.6.Analiza
de energie – lanţul spectrometric. Analizorul multicanal…….. |
24 |
I.6.1.Principiul de funcţionare al
analizorului multicanal de amplitudine…… |
24 |
I.6.2.Caracteristici generale principale………………………………………….. |
26 |
I.6.3.Convertorul analog- digital (CAD)………………………………………… |
27 |
I.7.Etalonarea spectrometrului şi rezoluţia energetică………………………. |
28 |
I.8.Eficacitatea de detecţie……………………………………………………….. |
30 |
Capitolul.II.Programul de simulare EGS4…………………………………… |
34 |
II.1.Metoda Monte Carlo......................................................................................... |
34 |
II.1.1.Introducere în metoda Monte Carlo............................................................. |
34 |
II.1.2.Componentele de bază ale algoritmului Monte Carlo................................ |
36 |
II.2.Introducere în statistică şi probabilităţi........................................................ |
36 |
II.2.1. Distanţe de eşantionare, rezultate şi evenimente....................................... |
37 |
II.2.2.Probabilităţi..................................................................................................... |
37 |
II.2.3. Variabile aleatoare continue........................................................................ |
40 |
II.2.4. Exemple de pdf continue................................................................................ |
42 |
II.2.5.Integrarea Monte Carlo.................................................................................. |
44 |
II.3. Eşantioane din funcţii de densitate de probabilitate (pdf)...................... |
45 |
II.3.1.Pdf-uri continue echivalente.......................................................................... |
46 |
II.3.2.Transportul de particule Monte Carlo.......................................................... |
47 |
II.4.Simularea Monte Carlo a fotonilor................................................................ |
48 |
II.4.1.Introducere....................................................................................................... |
48 |
II.4.2.Procese primare de interacţiune a fotonului............................................... |
48 |
II.4.3.Importanţa relativă a diferitelor procese..................................................... |
51 |
II.4.4. Eşantionare simplă......................................................................................... |
54 |
II.4.5.Algoritmul programului de
simulare a transportului fotonului................ |
55 |
II.5. Principalele caracteristici ale programului EGS4.................................... |
57 |
Capitolul III Aplicaţii ale detectorului cu scintilaţii……………………….. |
59 |
III.1.Imagistica medicinii nucleare……………………………………………... |
59 |
III.2.Scintigrafia
liniară………………………………………………….. |
63 |
III.3.Scintigrafia cu gamacamera de scintilaţie……………………………….. |
65 |
III.3.1.Sensibilitatea şi câmpul visual……………………………………………. |
66 |
III.3.2Contrastul…………………………………………………………………… |
68 |
III.3.3.Rezoluţia spaţială………………………………………………………….. |
70 |
III.4.Tomografia prin emisia
de fotoni gama unici…………………………... |
70 |
Capitolul IV Studiul contorului cu scintilaţii................................................... |
73 |
IV.1.Lanţul spectrometric....................................................................................... |
73 |
IV.1.1.Detectorul cu scintilaţii................................................................................. |
73 |
IV.1.2.Construcţia şi funcţionarea analizorului NOMAD PLUS........................ |
73 |
IV.2.Obţinerea experimentală a spectrului......................................................... |
75 |
IV.2.1.Calibrarea aparatului de lucru.................................................................... |
75 |
IV.2.2.Achiziţionarea spectrelor de radiaţii gama................................................ |
76 |
IV.2.3.Prelucrarea datelor experimentale.............................................................. |
76 |
IV.3.Simularea spectrului radiaţiei gama cu ajutorul programului EGS4.. |
80 |
IV.4.Concluzii............................................................................................................ |
86 |
Bibliografie.................................................................................................................... |
87 |
4. Procese elementare
în plasme de temperatură joasă
Procese elementare în plasmă 1
I.1. Clasificarea proceselor elementare 1
I.2. Procese elementare de volum 1
I.2.1. Tipuri de procese elementare care au loc în volumul plasmei 1
I.2.2. Ionizarea şi disocierea termică. Ecuaţia Saha 11
I.2.3. Procese de excitare în plasmă 14
I.2.3.1. Excitare prin ciocnire electronică 14
I.2.3.2. Fotoexcitarea 15
I.2.3.3. Excitarea
atomilor la ciocnirea cu particule grele 17
I.2.3.4.
Transferul de excitare 17
I.2.3.5.
Excitarea prin absorbţie multifotonică 18
I.2.4. Procese de ionizare în plasmă 19
I.2.4.1.
Ionizarea prin ciocnire electronică 19
I.2.4.2.
Fotoionizarea 20
I.2.4.3.
Ionizarea multifotonică 21
I.2.4.4.
Transferul de sarcină 21
I.2.4.5.
Ionizarea Penning 22
I.2.5. Recombinarea în volum 22
I.2.5.1.
Recombinarea electron-ion 23
I.2.5.2.
Recombinarea ion-ion 24
I.3. Procese elementare de suprafaţă 25
I.3.1. Emisia electronică secundară din catod la impact ionic 25
I.3.2. Emisia electronică secundară la impactul atomilor neutri 28
I.3.3. Emisia secundară fotoelectrică 29
I.3.4. Emisia termoelectronică şi emisia de câmp 30
I.3.5. Ionizarea superficială 33
I.3.6. Emisia secundară la impact electronic 35
Capitolul II.
Rolul proceselor elementare de volum în
apariţia structurii de sarcină spaţială într-o descărcare luminescentă 37
II.1. Pătura de sarcină spaţială 37
II.2. Straturi duble 39
II.2.1.
Stratul dublu Langmuir 43
II.2.2.
Stratul dublu cu groapă ionică 45
II.3. Stratul dublu ca fenomen 46
II.4. Stratul dublu ca un element de
depozitare şi eliberare de energie în circuite ce conţin conductori gazoşi 49
II.4.1. Legătura proceselor de generare şi distrugere a straturilor
duble 53
II.4.2. Generarea instabilităţilor într-un conductor gazos conţinând un
curent conductor în stratul dublu 55
II.4.3. Straturi duble multidimensionale 57
II.4.4. Straturi duble multiple 58
Concluzii 60
Bibliografie
5. STRĂPUNGEREA ELECTRICĂ A GAZELOR
Cuprins
CAP. I. Procese fundamentale în plasmă care
contribuie
I.2. Îmbogăţirea fasciculului
incident.
I.3. Procese de excitare în plasmă
I.3.1.Excitarea prin ciocnire electronică
I.4.
Procese de ionizare în plasmă
I.4.1. Ionizarea
prin ciocnire electronică
I.5. Procese elementare la interfaţa
plasmă-solid
I.5.1. Emisia electronică secundară din catod la impact
ionic
I.5.2. Emisia
electronică secundară la impactul atomilor neutri
I.5.3. Emisia secundară fotoelectronică
I.5.4. Emisia electronică secundară la impact electronic
Cap. II. Descărcarea tip Townsend
II.2. Creşterea ionizării în câmpuri omogene
II.3.
Condiţia de staţionaritate; Străpungerea gazelor
II.4. Studiul avalanşei electronice
II.5. Întârzierea la aprindere.
Timpul de formare a descărcării
II.6.
Factori care influenţează valoarea potenţialului de aprindere
Cap. III Străpungerea gazelor în condiţii speciale
III.1.Străpungerea gazelor în vid
extrem.
III.2.Străpungerea în câmpuri
magnetice
III.3. Străpungerea în câmpuri
electrice alternative.
III.3.1 Străpungerea controlată de difuzie.
III.3.2 Străpungerea controlată de mobilitate.
III.3.3 Străpungerea controlată de emisia secundară
electronică.
III.3.4 Metode experimentale de străpungere în
radio-frecvenţă
III.4. Creşterea ionizării şi
străpungerea gazelor în câmpuri neomogene.
III.5. Străpungerea gazelor la
presiuni mari. Mecanismul strimerilor
IV.3. Calculul câmpului sarcinii
spaţiale
IV.4. Metode de studiu experimentale
a strimerilor
CAP.V. Analiză experimentală asupra
unor procese de perete care au loc la aprinderea unei descărcări
V.1. Dispozitivul experimental
6. Studiul
materialelor feroelectrice prin metoda
curentului de depolarizare stimulat termic
Cuprins
CAP.I. PROPRIETAŢI GENERALE ALE MATERIALELOR
FEROELECTRICE
CAP.II.
TEORII ALE FEROELECTRICITAŢII
2.2 Teoria
termodinamică Landau-Devonshire
2.2.1
Definirea potenţialelor şi a coeficienţilor termodinamici
2.2.2
Descrierea tranziţiei de fază fero-para în teoria termodinamică
CAP.III.
POLARIZAREA MATERIALELOR DIELECTRICE
3.1 Relaxarea
şi efectul de electret
3.2 Influenţa
unor factori asupra proprietăţilor electreţilor
3.3 Metode de
măsură a densităţii de sarcină superficială a electreţilor
3.4 Teorii
care explică efectul de electret
CAP.IV.APLICAREA
METODEI CURENŢILOR DE DEPOLARIZARE STIMULAŢI TERMIC LA STUDIUL FEROELECTRICILOR
4.1 Mecanisme
responsabile de apariţia heterosarcinilor
4.2 Expresii
teoretice ale curenţilor de depolarizare stimulaţi termic
4.2.1 Teorii
de relaxare dipolară neizotermă
4.2.3. Teorii
ale relaxării neizoterme a sarcinilor spaţiale
5.1 Proprietăţi
generale ale BaTiO3
5.2
Descrierea eşantioanelor de titanat de bariu ceramic
5.2.1
Prepararea pulberii de BaTiO3 prin sinteză hidrotermală
5.2.2
Proprietăţi fizice generale ale eşantioanelor ceramice din titanat de bariu
7. METODE DE
DETERMINARE A GROSIMII STRATURILOR SUBŢIRI
cuprins
1. Metode fizice de depunere în vid ……………………………….…….….6
1.1. Evaporarea termică în vid………………………..………………….….6
1.2. Pulverizarea catodică……………………………………………....…...6
1.2.1. Pulverizarea catodică în instalaţie de tip diodă………...………….…9
1.2.2. Pulverizarea catodică în instalaţie de tip triodă ……………...…….10
1.3. Placarea ionică………………………………………………………...13
1.4. Implantarea ionică…………………………………………………….13
1.5. Depunerea din fascicule ionice………………………………………..13
2. Metode chimice de depunere din soluţie………………………………...14
2.1. Depunerea electrolitică……………………………………………...…15
2.2. Metoda reducerii chimice în soluţie…………………………...………15
2.3 Oxidarea anodică……………………………………………………….16
1. Teoria formării
centrelor (germenilor) de cristalizare. Coalescenţa centrelor de creştere a
straturilor subţiri…………………………………..17
1.1 Consideraţii generale………………………………………………….17
1.2 Teoria adsorbţiei (Langmuir – Frenkel)……………………………….18
1.3. Teoria termodinamică…………………………………………………22
1.4. Teoria lui Walton şi Rhodin…………………………………………...28
III. Metoda de
control şi măsurare a grosimii straturilor subţiri
1. Distribuţia substanţei condensate pe un suport plan. Obţinerea straturilor subţiri cu grosime uniformă………………………………………………..32
2. Măsurarea grosimii straturilor
subţiri prin procedee mecanice…………41
3. Măsurarea grosimii straturilor
subţiri prin metode electrice şi radiometrice………………………………………………………………...47
4. Metode optice de măsurare a
grosimii straturilor subţiri………………..57
IV DEPENDENŢA
PROPRIETĂŢILOR STRATURILOR
SUBŢIRI DE GROSIMEA LOR. EFECTUL DE
DIMENSIUNE
1. Fenomene de transport
specifice, în straturi subţiri şi în structuri de straturi
subţiri……………………………………………………………...62
V PARTEA EXPERIMENTALĂ
1. Descrierea instalaţiei de
măsură …………………………………..……74
2. Măsurarea înălţimii
neregularităţilor……………………………………77
3. Studiul experimental al
straturilor subţiri de seleniură de cadmiu (CdSe)
……………………………………………………………………………...79
VI BIBLIOGRAFIE
……………………………………………………………………………...80
CUPRINS
1. Teorie
1.1. Introducere……………………………………………..4
1.2. Mecanisme de polarizare………………………………6
1.3. Relaxarea dielectrică…………………………………..18
1.4. Metode de măsură a lui ε şi a lui tan δ………………..35
1.4.1. Punţi de curent alternativ……………………..35
1.4.2. Q-metrul……………………………………....45
2. Experiment
2.1.Generalităţi privind BaTiO3
……………………...52
2.2.Eşantioane studiate………………………………..58
2.3.Rezultate experimentale…………………………..59
2.4. Discuţii şi concluzii……………………………....64
10. Studiu asupra proprietatilor fizice
ale substantelor feroelectrice
Cuprins
Introducere............................................................................................................................1
Cap. I. Propriet\]i generale ale feroelectricilor................................................................2
I.1 Defini]ii, clasificare.............................................................................................2
I.2 Efectul piroelectric..............................................................................................5
I.3 Ciclul de histerezis.............................................................................................8
Cap. II. Comportarea feroelectric\ a BaTiO3.................................................................11
II.1 Metode de ob]inere a BaTiO3. Propriet\]i....................................................11
II.2 Structura de domenii a BaTiO3.....................................................................13
II.3 Influen]a dopan]ilor asupra propriet\]ilor BaTiO3 ceramic........................19
Cap. III. Teorii ale feroelectricit\]ii...................................................................................24
III.1 Teoria termodinamic\ Landau-Devonshire................................................24
III.2 Teoria Mason-Matthias..................................................................................37
Cap. IV. Rezultate experimentale...................................................................................46
IV.1 Principiul metodei.........................................................................................46
IV.2 Rezultate ob]inute.........................................................................................48
Bibliografie.........................................................................................................................51
12. RADIAŢII X.
STUDIUL STRUCTURII LICHIDELOR CU RADIAŢII X
CUPRINS
Capitolul I
Radiaţii X
I.1.Generalităţi.Descoperirea radiaţiilor X .................................................3
I.2.Caracteristici generale ale radiaţiilor Roentgen şi natura lor.................5
I.3.Mecanisme de producere ale radiaţiilor Roentgen.Tipuri de radiaţii.
Spectre de radiaţii Roentgen.Legea lui Moseley....................................6
Capitolul II Interacţia radiaţiilor Roentgen cu substanţa
II.1.Atenuarea radiaţiilor Roentgen............................................................11
II.2.Împrăştierea radiaţiilor Roentgen........................................................14
II.3.Absorbţia radiaţiilor Roentgen.............................................................15
II.4.Aspecte particulare ale interacţiei radiaţiilor Roentgen cu substanţa.
Acţiunea ionizantă...............................................................................17
Capitolul III Sisteme de generare şi detecţie ale radiaţiilor Roentgen
III.1.Surse de radiaţii Roentgen...................................................................22
III.2.Sisteme de alimentare ale radiaţiilor Roentgen...................................24
III.3.Sisteme de detecţie ale radiaţiilor Roentgen........................................25
Capitolul IV Aplicaţii ale radiaţiilor Roentgen
Capitolul V Studiul structurii lichidelor cu radiaţii Roentgen
V.1.Prezentarea teoretică..............................................................................30
V.2.Împrăştierea radiaţiilor pe atomi............................................................30
V.3.Împrăştierea radiaţiilor Roentgen pe lichide monoatomice...................35
V.4.Procedeul experimental..........................................................................41
V.5.Tratarea datelor......................................................................................42
Capitolul VI Dispozitive utilizate
VI.1.Instrumente comerciale reprezentative.................................................46
VI.2.Factori care influenţează poziţia şi profilul maximelor de difracţie.....51
Bibliografie..................................................................................................................52