LUCRARI DIPLOMA

CONTACT

LINK-uri

 

1. Atitudinile contemporane asupra metafizicii

2. Accepţiuni ale modelului platonician al tripartiţiei sufletului – în secolele  IV-VI d.Hr.

3. Fenomenul culturii sub semnul interpretării. Psihanaliza şi ideologia ca modele ale interpretării culturii

4. Dovezi teiste şi raţionaliste ale existenţei lui Dumnezeu

5. Revoluţia copernicană în perspectivă cumulaţionistă

6. CONCEPTUL DE REGULA IN CREATIA “TARZIE” A LUI LUDWIG WITTGENSTEIN

7. RAŢIONALITATE ŞI INTUIŢIE ÎN CUNOAŞTERE

 

 

 

 

1. Atitudinile contemporane asupra metafizicii

 

Cuprins

 

Introducere................................................................................................. 1

 

Partea I. Preliminarii pentru o ştiinţă istorică a metafizicii........4

 

I. 1. Incertitudinile unui program aristotelic. Ştiinţa fiinţei ca fiinţă....4

 

I. 2. Depăşirea tradiţiei ontologice...........................................................11

 

I. 3. Realismul, o aporie dogmatică.........................................................16

 

I. 4. Dezavuarea dialectică a realismului. G. W. Fr. Hegel...................22

 

I. 5. Activitatea conştiinţei-de-sine. Cunoaşterea ca auto-cunoaştere..25

 

Partea a II-a. Metafizica presupoziţiilor absolute...........................35

 

II. 1. Presupoziţiile absolute ca sfere relative de cunoaştere................35

 

II. 2. Presupoziţiile absolute şi principiile metafizice. Similitudini şi delimitări...................................................................................................44

 

II. 3. Re-actualizare şi analiză metefizică. Istoricitate şi relativism metafizic.....................................................................................................49

 

II. 4. Dispute asupra teoriei presupoziţiilor absolute............................52

 

Partea a III-a. Semnificaţiile gândirii istorice.....................................61

 

III. 1. Cum este posibilă cunoaşterea istorică........................................61

 

III.    2. Istoria ca re-actualizare a experienţei trecute............................71

 

III.    3. Pozitivism istoric, prezenteism şi relativism...............................79

 

Bibliografie....................................................................................................84

 

 

3. Fenomenul culturii sub semnul interpretării. Psihanaliza şi ideologia ca modele ale interpretării culturii

 

Cuprins

 

Cuvânt introductiv………………………………………………………. ..1                               

 

Partea I. Consideraţii generale asupra interpretării culturii…..3

 

   Cap. I. Orientări, distincţii şi interferenţe în “matricea generativă” a culturii………………………………………………………………………4

      

       I. 1. Condiţia umană sub semnul culturii……………………………4

 

       I. 2. Cultură şi valoare………………………………………………...8

 

       I. 3. Dezbateri cu privire la cultura postmodernă………………….14

 

   Cap. II. Cultură şi interpretare………………………………………...19

     

      II. 1. Înţelegerea fenomenului cultural……………………………..20

     

      II. 2. Spaţiul şi timpul în cultură……………………………………23

 

        II. 3. Manifestarea culturii………………………………………….28

 

Partea II. Două modele interpretative ale fenomenului cultură: psihanaliza şi ideologia…………………………………………35

 

   Cap. III. Cultură şi psihanaliză………………………………………..36

 

       III. 1. Interpretarea psihanalitică a culturii – repere generale……36

 

       III. 2. Sigmund Freud şi psihanaliza………………………………..38

 

       III. 3. Desprinderea de Freud şi reformularea psihanalizei……….42

 

       III. 4.  Psihanaliza culturii fără Freud……………………………...48

 

       III. 5. De la angoasă la etică………………………………………….51

 

   Cap. IV. Cultură şi ideologie…………………………………………...54

 

       IV. 1. Ideologia – funcţie de comunicare în cultură………………..54

 

       IV. 2. Ideologie şi utopie……………………………………………...63

 

       IV. 3. Utopie şi ucronie……………………………………………….72

 

Epilog. Emancipare prin cultură………………………………………...76

 

Bibliografie………………………………………………………………...83

 

 

4. Dovezi teiste şi raţionaliste ale existenţei lui Dumnezeu

CUPRINS

Cuprins  1

Introducere  3

I. Dovezi teiste ale existenţei lui Dumnezeu  6

1.      Anselm – prima versiune a argumentului ontologic   6

1.1  Argumentele cosmologice  7

1.2  Argumentul ontologic  10

2.      Argumentul cosmologic thomist  21

2.1  Preliminarii  21

2.2  Cele cinci căi  24

 

II. Dovezi raţionaliste ale existenţei lui Dumnezeu  31

1.      Descartes sau un nou început în filosofie  31

1.1  Modernitate sau Ev Mediu?  31

1.2  Contextul istoric al apariţiei “revoluţiei carteziene”  31

1.3  “Revoluţia carteziană”  34

1.4  Metoda carteziană  34

1.5  Mathesis universalis  36

1.6  Fundamentarea metafizică  36

1.7  Demonstrarea existenţei lui Dumnezeu  40

2.      Spinoza şi ordinea geometrică  48

2.1  Planul Eticii lui Spinoza  49

2.2  Substanţa  51

2.3  Deus sive Natura  53

2.4  Argumentul ontologic  54

3.      Leibniz şi Monada Supremă  56

3.1  Necesitate şi contingenţă  56

3.2  Substanţa  58

3.3  Monadologia  60

3.4  Critica leibniziană a argumentului ontologic  64

3.5  Argumentul bazat pe raţiunea suficientă  65

Concluzii  67

Bibliografie  68

 

 

 

 

6. CONCEPTUL DE REGULA IN CREATIA “TARZIE” A LUI LUDWIG WITTGENSTEIN

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I:     CE SUNT REGULILE?

CAPITOLUL II:   CE NU SUNT REGULILE?

CAPITOLUL III:  ACORDUL CU O REGUL~

CAPITOLUL IV:  A |N}ELEGE {I A URMA O REGUL~

CAPITOLUL V:    DIMENSIUNEA SOCIAL~ A REGULII

|NCHEIERE

BIBLIOGRAFIE

 

 

7. RAŢIONALITATE ŞI INTUIŢIE ÎN CUNOAŞTERE

Cuprins

 

Introducere. 2

I Raţionalitate şi intuiţie. Delimitări conceptuale. 6

I.1. Definiţia conceptelor 6

1.1. Intuiţia. 6

1.2. Deducţia. 11

I.2. Tipuri de intuiţie. 13

2.1. Intuiţionismul antic-intelectul activ la Aristotel 13

2.2. Intuiţionismul modern-concepţia clară şi distinctă a unui lucru la Descartes. 18

2.3 J. Locke – intuiţia şi certitudinea cunoaşterii 24

2.4 Intuiţia ca “imediatitate” a înţelegerii. A.J. Bahm.. 26

2.5 Intuiţia mistică. 32

2.6 Intuiţia trăiristă. H. Bergson. 38

I.3. Raţionalitatea ca deducţie riguroasă. 44

3.1. Silogismul aristotelic. 44

3.2. Mathesis Universalis – modelul oricărei ştiinţe. 48

3.3. Inutilitatea silogismului - J. Locke. 53

3.4. Inferenţa ca act al intuirii. Archie Bahm.. 55

II. Dezbateri privind rolul intuiţiei în cunoaşterea ştiinţifică. 58

II.1. Modelul empirist – logic al raţionalităţii ştiinţei 58

II.2. Problema întemeierii cunoaşterii 64

II.3. Cunoaşterea prin experienţă nemijlocită şi cunoaşterea prin descriere. 72

II.4. Perspective în epistemologia matematicii “pure” – logicism, formalism, intuiţionism. 79

II.5. Intuiţia geometrică la F. Gonseth. 97

II.6. Cunoaşterea ca proces între intuitiv şi teoretic. J.Piaget. Epistemologia genetică. 105

III. Complementaritatea raţionalitate – intuiţie în cunoaştere. 112

III.1. Puterea şi limitele intuiţiei 112

III.2. Puterea şi limitele deducţiei 119

Bibliografie. 129